era cerul care mi-a căzut în cap, dar nu vă neliniștiți, Greena e puternică.
futu-i mama mă-sii de viață cum le învârte ea de ajung să amuțesc la telefon.
și de fapt nu știu ce mă supără mai tare, tăcerea unora sau tăcerea ta, adevărul pe care mi l-ai promis sau lașitatea cu care-mi întorci spatele? de fapt, faci parte din mulțime, din cei ce se perindă prin viața mea ca mai apoi să-și puna palma în cur.
de fapt, este șocul de moment. norii încep să dispară. coloana se îndreaptă.
băi nene, și fusese o zi bună…
1 Comment
Helena
11 November, 2010 at 4:58 pmtoate zilele de genul incep bine, :)