Ziua 2, ziua în care am vrut să-mi bag picioarele-n tot!

Greutate: 56.5 kg (wtf dude???)
Țigări și alcool: 0, dar nu e timpul pierdut
N-am mai fumat de ceva vreme, dar ce mai contează?

E jumatea zilei, să zicem, și-s lihnită. Intră al dracului de greu supa aia, terciul ăla enervant. Și azi am legume. Cu supă de legume. Uaaaat???? Visez că fumez și mănânc. Ei, cum e asta? Aș vrea să dorm, că în vis e bine. Dezmăț fac cu trupul meu. Și nu din ăla care implică două corpuri, nicicum, ci din ălalalt.

Dar numai mâine nu e duminică și termin cu toată perioada asta.

Am fost și la sală. O oră. Am transpirat călare pe bicicletă.

Jur că nu știu de ce fac toate astea. Creierul îmi joacă feste.  Când e decis, când zice că vrea să renunțe. Stomacul meu cere măcar o felie de pomelo, ceva consistent, dar nu, legume day. I hate legume, gen. Azi.

Nu mă animă nici imaginea mea de sirenă splendidă pe plajă. Mă animă o mare ciocolată.

Casa e în continuare vraiște, căci schimbatul țevilor și renovarea uei băi de juma de metru durează, mai ales când nu ai materialele de lucru. Și așa m-am trezit eu dimineață ca să mă cert cu firma care trebuia să livreze faianța. Au livrat-o în cele din urmă.

Viața mea e banală și-mi place de mor! Problemele care-mi freacă neuronii sunt minime la nivel universal, imense pentru mine. Dar da, suferința emoțională a devenit fizică, pentru că eu nu mă pot abține. E bine. Mă plâng pe blog. Maturizare întârziată.

Colac peste pupăză. Mă doare și falca dreaptă din cauza unei măsele de minte care s-a decis că e vremea ei. Mă-sa! Și mă încearcă și o răceală.

Mda. Abia aștept să vină momentul în care pun capul pe tine și mă ciugulești cu degetele până mă ia somnul. Că e bine să dormi, mai ales când visezi mișto.

Io țin asta pentru mine. Să-mi arăt mie cum evoluez. Presupun că pe voi nu vă interesează.

hugslovepeace
>.<

Foto: Vali Mincu