Confesiuni

De ce aș înfia un copil?

Nu am fost, nu sunt și nu știu dacă voi fi vreodată mamă. Am mărturisit că mi-e frică de copii și de ideea de a da viață cuiva și de a fi cu el pentru totdeauna. Și am tot scris teoriile mele cu privire la copii pe care nu intenționez să le reiau, în ciuda faptului că maman îmi repetă mereu că nu am niciun rost pe pământ dacă nu fac un copil.

Dar aș înfia. Unul, doi sau poate chiar trei dacă mi-aș permite financiar.

Aș înfia pentru că acești copii există deja, deci nu-mi pot asuma eu viața lor
Sunt sănătoși, deci nu voi sta 9 luni și peste gândindu-mă dacă vor fi bine sau nu
Nu risc să rămân traumatizată dacă se întâmplă ceva în perioada de dinaintea nașterii
Nu va trebui să nasc, idee care mă îngrozește de-a dreptul cu toată evoluția medicinei
Nu va trebui să iau decizia dacă să recoltez celule stem sau nu
I-aș iubi, dar n-aș fi nebună și posesivă, adică aș fi mama lor, dar nu cea biologică și cred că e bine pentru libertatea individuală
Aș înfia pentru că ar fi mai ușor pentru mine ca om să exist
Aș înfia de frica de a nu rămâne singură pe lume, se numește egoism.

Dar nu tot de aia îi și facem? Tot maman îmi zice că dacă nu-mi ies pasențele-n amor în tinerețe, la 50 de ani n-o să mă mai ia nimeni și-o să fiu o acritură plus treaba cu cana de apă, deși ea susține că pleacă singur la azil. Altă discuție, cu altă ocazie.

Mă gândeam zilele astea de ce fac oamenii copii? Într-o lume aberantă ca asta, de ce mai fac? Pentru că mai cred în ceva. În ce, nu știu. N-am întrebat. Dar îi respect pentru curajul ăsta. Eu par atipică, nebună, nerecunoscătoare pentru darul trupului meu, copil prost în fața celorlalți. Dar am argumente valide. Și frici. Și capabilitatea să recunosc că nu aș fi în stare să fac asta. Să fac un copil, din trupul meu, să-mi asum existența lui, suferințele lui, dezamăgirile, bolile, acuzele, colicii, adolescența, maturitatea.

De aia zic că ar fi mai simplu să înfiez. Și probabil o să fac asta. La un moment dat.

HugsLovePeace
>.<

 

You Might Also Like

12 Comments

  • Reply
    Evergreen
    3 March, 2013 at 7:54 am

    Multumesc Otilia. Oamenii au opinii si doresc sa si le expuna :)

  • Reply
    Otilia
    2 March, 2013 at 11:15 pm

    Mie mi se pare f de bun simt ceea ce ai scris.
    Sunt multi copii fara parinti.
    Femeile care se bat cu pumnul in piept de maternitatea care sta pe ele cu kilogramele, rar se gandesc si la acesti copii, ce poate si-ar dori un mediu mai frumos de viata, de cineva care sa aiba grija de ei.
    Nu te lasa influentata de comentariile negative, pe plaiurile mioritice rar vreo romanca neaosa vine cu vreo idee a ei insasi. Dar se comenteaza negativ la greu, e asa de usor….

  • Reply
    Maria Eftimie
    16 January, 2012 at 9:38 am

    Oamenii fac copii pentru acelas motiv pentru care animalele fac copii. pentru ca instinctul de a procreea are la baza placerea sexului. Dar fiind fiinte rationale stim sa explicam in cuvinte totul. Aproape totul. Dar oare stim sa fim in stare sa facem fata unor sentimente pe care nu le putem explica? M-am gandit si eu, personal, ca nu sunt capabila sa am copii mei. Desi imi creste inima cand imi vad nepotul care mi-a crescut in fata ochilor. E firesc sa iti pui tot felul de intrebari, altfel nu am fi oameni. Si, da, este adevarat ca multi ‘oameni’ nu isi pun probleme si fac 3, 5, 6 copii, fiindca poate le lipseste educatia (in cazul unora), poate au anumite convingeri religioase, sau din alte motive necunoscute mie. Posibil ca acesti oameni sa nu isi puna problema fiindca e in natura noastra sa procreem. E de respectat sa infiezi. Cunosc oameni care au facut-o si s-au descurcat de minune, cunosc oameni care considera ca acel copil este pasibil de a suferi de cine stie ce erori la ‘procesor’ si ca nu s-ar risca, oameni care au facut 3ani tratament de fertilitate sa duca o sarcina care inca nu e sigur ca va fi de succes pana la sfarsit, si apoi sunt eu care prefer deocamdata sa imi dau seama ce se intampla in lumea asta, inainte ‘sa ajut’ la suprapopulare. Un personaj drag mie (care la 34de ani nu are copii…inca) mi-a spus ca motivul pentru care cresc plante si am adoptat un pui de pisica este acelas. ceva imi cere sa fac copii, spune el. Si mi-a spus ca e trist fiindca noi care stam si judecam nu facem copii, si altii fac nenumarati din lipsa de judecata.

  • Reply
    Essential Piece » Link-uri de duminica 8
    15 January, 2012 at 2:30 pm

    […] Câteva argumente pentru a înfia copii, eu personal nu m-am gândit încă la opţiunea asta cu copiii, dar […]

  • Reply
    ben
    15 January, 2012 at 9:23 am

    da chiar așa!
    când o fi să fie faci tu unu’.
    când o fi mai greu, să știi pe cine înjuri…
    :)

  • Reply
    piticugras
    12 January, 2012 at 7:49 pm

    deja exagerezi cu chestiile astea gay. pune mana si gaseste un gagic ok si fa-ti o familie misto.

  • Reply
    Bianca
    12 January, 2012 at 4:30 pm

    Tot ce pot sa-ti spun este ca eu cred că si daca infiezi un copil sau doi sau 5 o să-ți asumi existența lui, suferințele lui, dezamăgirile, bolile, acuzele, colicii, adolescența, maturitatea. Și știi de ce cred asta? Pentru că ai deveni mama lor, asta fac mamele, biologice sau nu, altfel nu sunt mame… Eu cred in ideea de mama, nu neaparat biologica, dar cred in ideea de MAMA ca aparator universal și ca tutore in sensul cel mai intim al cuvântului… Asa ca daca infiezi, esti deja mama, copilul este al tau, e ca si cum l-ai fi nascut, si cred ca intr-un fel o mama care a infiat, e ca si cum ar fi nascut ea, ii da viata copilul dandu-i sansa pe care alta mama i-a refuzat-o, îi dat viata… inapoi.

    Eu cred ca nu mai trebuie sa te maturizezi, esti matura deja prin simplul fapt ca te-ai gandit la toate lucrurile pe care le-ai expus mai sus. Știi doar că multi devin părinti fara sa-si puna nicio intrebare existentiala cu privire la asta. Probabil stii si tu, multi putem sa ne reproducem, dar asta nu ne face neaparat părinți.

  • Reply
    ralu
    12 January, 2012 at 3:20 pm

    cred ca si atunci cand infiezi un copil, e tot o mare responsabilitate, cea pe care o vei avea fatza de el. poate chiar si mai mare decat in cazul in care l-ai face tu, pentru ca, vezi tu, copilasul ala deja exista si l-ar putea lua alta familie, care sa aiba mai bine grija de el decat tine. crede-ma, zic asta pentru ca si eu ma gandesc sa adopt un copil. doar pentru a fi cu 1, 2, 3 copii orfani mai putin pe lume. pentru ca, vezi tu, tot singuri ramanem, chiar daca avem copii, deci a-i face pentru a nu fi singura, nu mi se pare un motiv valid…

  • Reply
    Evergreen
    12 January, 2012 at 3:05 pm

    Iata – nu ma simt ofensata chiar deloc.

    Angela – :) sunt destul de convinsa acum, dar cine stie cum ma schimb? am fost pro copii multi ani. voiam 4. pana am inceput sa cresc si sa-mi dau seama ce inseamna asta cu adevarat.

  • Reply
    angela ribus
    12 January, 2012 at 3:02 pm

    Cred ca la varsta ta gandeam aproape la fel. Au mai trecut niste ani, multi, si iata-ma mamica, fericita, care nu ar concepe viata fara puiul ei. Unele lucruri se aseaza singure in viata noastra. Trebuie doar sa ai rabdare, incredere si sa tii cont de mostenirea genetica (copiii altora nu sunt copiii tai, oricat de bine i-ai creste). Iti spune un om care s-a gandit ani multi sa infieze…

  • Reply
    iatafalfagan
    12 January, 2012 at 2:55 pm

    trebuie sa te mai maturizezi… Si nu intentionez sa te ofensez deloc :)

  • Leave a Reply

    This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.