Povești inspirate din fapte reale și trăiri imaginare

În România dacă ai o opinie ești de căcat că ești prost, iar dacă n-ai ești de căcat că nu-ți pasă

Te întâlnești cu nu știu care prieten și discuți despre Roșia Montană, câinii comunitari și ungurii din România. Te întâlnești și te iei la ceartă pe diverse teme. Unii te fac ipocrit că ți-ai schimbat între timp opinia, alții te fac cretin că îți pierzi timpul cu niște chestii deja făcute de alții și ceilalți sunt de acord cu tine. Nu mai contează că oricum e haos.

Pentru Roșia Montană am ieșit în stradă și am militat împotriva exploatării miniere cu cianură. Am înțeles că există niște oameni spălați pe creier, nu mă refer la politicieni cu interese sau presă absentă, ci la cei din zona aia care vor să muncească să pună o pâine pe masă copilului, indiferent dacă el va face cancer. Să pună o pâine pe masă, indiferent de consecințe. Deși m-am enervat că suntem înconjurați de prostie și de tâmpiți, mi-a trecut și am înțeles că e vorba de spiritul de supraviețuire și de dezinformare. Oamenii ăia trebuie să trăiască din ceva, eu tot zic că ar putea trăi din turism sau din exporturi din agricultură. Sunt sigură că există soluții. I-am înțeles și pe cei care au zis că suntem hipsteri și eu am făcut mișto pe tema asta și pe cei care au zis că facem gestul ăsta degeaba că nu se schimbă nimic, am înțeles-o și pe mama care m-a avertizat să nu mă bată jandarmii… și tot așa. Mai puțin presa, asta n-am să pot s-o înțeleg, mai ales că prima mea dragoste a fost jurnalismul și că prima școală în domeniu a fost asta, dar tot ăsta m-a făcut să vreau să fug departe.

Rosia_Montana Judetul Alba Proteste

Sunt împotriva eutanasierii câinilor. Mi s-a reproșat că sunt ipocrită, că acum câteva luni eram de acord. Poate am fost, nu-mi amintesc, jur, dar acum nu mai sunt pentru că nu pot să fiu de acord să fie ucise niște ființe vii. Nu vă imaginați că am 30 de câini, că nu am. Nu am adoptat niciunul și nici nu am de gând pentru că nu-mi permit spațiul și modul de viață. Am avut pisici, deci știu ce înseamnă dragostea de animal. Și la țară la bunica am tot strâns animalele din sat… mă rog. Cei 65.000 de câini sunt în stradă din vina noastră și a ong-urilor fantomă. Sunt pe străzi pentru că stăpânii de câini necastrați își trimit câinii să se împerecheze fără să le pese de ce se întâmplă mai departe, pentru că sunt abandonați pe străzi, pentru că sunt aduși de prin alte părți etc. Sunt de acord să fie eutanasiați câinii bolnavi, agresivi, bătrâni. Restul să se dea spre adopție și ce mai rămâne să fie puși la adăpost, mai ales că se laudă ong-urile că se ocupă de asta și mai primesc și bani…

Pe de altă parte lăsând deoparte toate teoriile despre moartea copilului admit că este o tragedie, o oribilitate, o nedreptate, însă nu accept să fie ucise 65.000 de suflete din cauza a peste 1.500.000 de bucureșteni. Sunt sigură că există niște soluții, iar moartea e la prima mână. Nu mai stau să dezvolt despre criminali, violatori, părinți abuzivi că nu cred că mai are sens… copilul ăla nu trebuia să moară, Bucureștiul nu trebuia să aibă câini pe stradă, primăria nu treabuia să doarmă pe ea și ong-urile trebuiau să-și facă treaba.

eutanasiere caine

 

Am tot auzit că există o problemă cu ungurii, mă rog, tot felul de teorii. Nu am prieteni maghiari, am avut un iubit jumate maghiar, un om mișto, cu o familie mișto. De câte ori încercam să discut cu el despre asta îmi spunea că sunt manevre politice, că nu vrea nimeni autonomie. Sunt un om liber și tolerant (cât se poate) și cred că așa cum am încăput până acum, reușim și în continuare. În același timp iubesc România și nu-mi pare rău (mereu) că e locuită, deci îmi plac și oamenii, fie ei români, țigani, unguri sau lipoveni.

N-am fost în Covasna, Harghita, doar în Târgu-Mureș. Nu am cerut o pâine în română și mi s-a răspuns în maghiară, nu am întâlnit extremiști, deci nu pot să zic cum e treaba cu maghiarii din România, dar pot să-mi spun o părere.

În România limba de bază e româna, cine vrea cursuri în maghiară poate avea această opțiune. Nu există clase exclusiv în maghiară (cum am auzit că există) pentru că nu e normal. Nu puteți cere autonomie. Există o țară pe nume Ungaria unde puteți merge, dar în România comportați-vă ca în România. Respectați-ne și vă respectăm și noi. Nu mă deranjează dacă maghiarii vorbesc între ei în limba lor, mi se pare absolut normal, dar cumva să știe să vorbească și limba țării în care stau. Am fost în diverse zone în România, unde-s tătari și aromâni, ucrainieni, sârbi etc și nu am auzit ca oamenii să refuze să vorbească limba română și nici atât de vreo pretenție de o astfel de libertate, ba conviețuiesc de minune împreună. Am fost în diverse țări din Europa pline de străini, dar n-am auzit un om originar din Kenya să refuze să vorbească în franceză sau un indian în engleză, fie ea și stâlcită ca naiba.

Ungurii din România nu ar trebui să fie o problemă pentru că nu facem ură de rasă. Adică am acceptat noi țiganii al căror renume s-a dus peste mări și țări și cu care suntem deseori asociați, deci putem accepta și conviețui în pace și armonie cu orice minoritate etnică. Minoritate, repet.

Maghiari Romania

Ei bine, exist, am opinii și le dau mai departe. Că nu pot să tac chiar dacă în România dacă ai o opinie ești de căcat că ești prost, iar dacă n-ai ești de căcat că nu-ți pasă…

Cu bine,

FotoFoto și Foto

You Might Also Like

6 Comments

  • Reply
    George
    17 September, 2013 at 11:53 pm

    Nedumerirea mea este strans legata de modul in care izbutesti sa faci diferenta intre un caine agresiv si unul atat de pasnic incat ar putea fi nominalizat la Premiul Nobel. Zic asta pentru ca am observat (de-a lungul mai multor saptamani) urmatorul fenomen – un maidanez se gudura pe langa cucoanele care beau cafele 5 ore pe zi in fata blocului, iar cand da cu ochii aia blanzi de mine schimba foaia nesimtitul…
    Admit ca eutanasia este o varianta grotesca si ca n-ar fi trebuit sa se ajunga pana aici, DAR, si aici am placerea de a rememora o idee din Fratii Karamazov, anume ca intreaga imparatie a cerurilor nu trebuie platita cu pretul nefericirii unui singur copil.
    Inteleg ca este o situatie delicata, inteleg si sunt de acord ca este gresit sa omori fiinte nevinovate, dar cand esti pus sa alegi intre viata a 65.000 de caini maidanezi si viata unui copil, sunt sigur ca doar un om cu probleme la mansarda poate avea dubii.

    • Reply
      Evergreen
      18 September, 2013 at 11:55 am

      Nu faci tu diferenta, ci medicii veterinari care decid daca sa-l eutanasieze sau nu. Exista in prezent destule teorii despre moartea copilului. Parerea mea e ca intr-o societate normala la cap nu ar trebui sa existe posibilitatea alegerii intre viata unui caine si viata unui copil… asa ca degeaba ma faci nesanatoasa cand spun ca nu sunt de acord sa fie ucisi toti cainii maidanezi pt ca oamenii au fost cretini… pt ca intr-o logica universala nu este drept si firesc. Cum nu este normal ce i s-a intamplat lui Ionut sau femeii violate-n mijlocul strazii.

  • Reply
    Kati
    11 September, 2013 at 5:42 pm

    exista licee maghiare cu clase maghiare unde anumite materii se predau in limba romana, de ex. literatura romana. exista un liceu maghiar chiar si in bucuresti.in rest, multi oameni se comporta de parca ar fi in romania,de exemplu si cei care m au intrebat daca am venit cu pasaportul in bucuresti, eu fiind unguroaica din cluj. in problema maidanezilor la fel, vocifereaza indignati cei care in viata lor n au adoptat un animal si ong urile care au furat milioane din banii publici si elibereaza caini prin sate in loc sa le gaseasca stapani. asa si cu ungurii, cei mai revoltati sunt cei care i stiu de la televizor ca au vazut emisiuni cu udmr si de la meciuri, ca acolo pot sa si dea frau liber toti primitivii.

    • Reply
      Evergreen
      11 September, 2013 at 9:16 pm

      Nu am nicio problema cu liceele maghiare, dar potrivit ar fi sa fie bilingve :) Eu asta consider ca este normal, ca minoritatea sa invete limba de baza. Fara sa se supere nimeni pe nimeni. Cat despre caini… nu mai pot continua discutiile.

  • Reply
    Evergreen
    11 September, 2013 at 4:15 pm

    Nicio critica dura. Nu vreau sa schimb lumea, acum vreau doar sa exist… si sa mai am o opinie /)

  • Reply
    Flavius Mihai
    11 September, 2013 at 4:12 pm

    mult iubita Evergreen, eu zic sa lasam poporului, ce-i al poporului, adica plebicitarismul…si noi sa ne ocupam de lucrurile mici, de detaliu, care pot schimba, destructura incetul cu incetul, societatea lehametita. Adica sa schimbam lumea, prin ceea ce stim noi sa facem mai bine, si sa-i lasam pe cei care nu stiu sa faca nimic bine, sa comenteze..cu asta vor ramane in final! Astept critici dure, schingiuitoare, la afirmatiile mele:P

  • Leave a Reply

    This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.