E luna-n care nu ne ținem de mână. E luna-n care suntem la distanțe infinte și nu ne găsim. E luna sacilor de plastic și a tablourilor uitate pe alți pereți.
Mă lași așa cum ai făcut de când ne știm. Când ți-e silă de lume, mă lași degeaba în mijlocul ei. Te duci să-ți cauți sensul, dar nu vrei deloc să pricepi că sensul tău sunt eu. Mă lași și eu te las să mă lași dintr-o ambiție adolescentină. Povestea noastră, neîncepută și nescrisă, are un farme aparte. Și mi-am permis s-o joc așa cum am văzut eu că se joacă. Doar că alea-s povești, asta e viață.
E luna când frâng toate cordoanele în care m-am înfășurat vreodată. E clipa-n care pornesc de una singură pe-un drum. Oarecum puternică, oarecum speriată și plouată. Dar cu fiecare pas mai departe, mă apropii mai mult de mine. Cu fiecare pas în afara cercului, se luminează viața. Mi se întâmplă atâtea și îmi lipsește timpul să le trec prin toate filtrele. Așa că le iau.
Iunie rimează cu funie. Rimează cu libertate, poate?
A ieșit Love Bus pe marele ecran și nu am avut timp nici să mă bucur de întâmplare, nici să scriu despre ea. M-am trezit moț în mijlocul evenimentelor și m-am bucurat de oamenii ăia ai mei. Și ce senzație să stai la masă cu persoane cu care ai trăit momente intense și acum 5, acum 10, ba chiar vreo 14 ani… E unică. Mai e puțin și iese și mini-documentarul despre București la care am tot filmat în ultimele luni. Nu e nici ăsta o capodoperă, dar e un pas mai aproape de definirea mea ca regizor.
Muncesc ceea ce-mi place! Și nu numai c-o fac, dar o mai fac și alături de oameni mișto. Și la un job, ci la amândouă.
Mă mut. Cu casă, cu masă, cu amintiri și cu curaj. Prima mutare de una singură, fără Puștiu, fără relații, fără vise și speranțe… Mă mut și o iau de la un fel de +0 și nu mă tem că nu o să-mi iasă.
Caut să primesc mobilă și chestii utile pentru casă, de la aspirator și fier de călcat, la stickere cu păsări și steluțe, până la lavabilă și alte minunății. N-am agonisit în viață decât experiență. Așa că există un început pentru toate.
Descopăr. Despre mine, despre ceilalți.
Caut. Caut buze fine cu gust de cireșe.
Se anunță o vară intensă și eu deja dorm pe mine. Iau magneziu și mă redresez în fiecare zi cu gânduri bune.
Mi se întâmplă viața și nu mă mai sperii de ea.
1 Comment
boemul
6 June, 2014 at 6:23 ampăi mutare plăcută. din păcate ai întârziat puţin cu solicitarea de mobilă, o să mă uit dacă mai am lavabilă :)