Nxxx

Deci iată-mă pe mine în șalvari despicând bulevardul cu mers convins spre casă. Am așteptat N-ul o mie de secunde care de fapt au fost ani, dar Dumnezeu m-a ajutat căci m-am rugat intens să vie mai curând bus-ul. La 1 fix a fost prezent minus câteva tripuri de cine sunt și ce dracului caut eu machită în centrul orașului în miezul nopții.

Noroc cu berea că s-au trasat coordonatele existenței mele, eu mica psihopată într-ale plăcerii care ia lumea și-o învârte după bunul plac după care vomită de la smucituri.  Dar m-am obișnuit cu mine și nu mă mai întreb cum am făcut să ajung iar într-o aiureală existențială.

Eu acum dorm, dar scriu. Nu mă întreba cum pot că nu zic.

Am ajuns iar la zero. La șotron. Arunc ciobul și el dispare în neant. Sunt un om puternic prin definiție, dar am un singur defect – îndrăgosteala. Marea mea slăbiciune rămâne iubirea și da, mi s-a mai zis, toți suntem proști când vine vorba de asta, dar eu vă întrec.

Închei micul raport al trăirilor mele. Impasibil îți treci țigara pe sub nări, adulmeci frazele, o aprinzi, o plimbi prin corp și-o stingi pe talpă.

Somn. Cel mai important lucru e să dormim în așa fel încât să nu ne lezăm existența. Ciudat, am crezut că tu ești ăla. Și iar m-am înșelat. Nu se va termina niciodată acest periplu. Și eu care voiam să trăiesc decadent.

Mi-e cald.

HugsLovePeace
>.<