Ți-ai rulat meticulos și curat țigara. Și-ai aprins-o cu bricheta zippo, care arată ca nouă și dupa atâția ani. Miros urât țigările tale, dar te iubesc și te accept cu totul. Parcă despre asta e vorba când iubești, nu? Tu miroși bine! Întotdeauna ai mirosit bine și te-am urât violent după fiecare noapte în care mi-ai lăsat urma ta pe pernă. Am renunțat să mai dorm pe pernă.
Te-ai așezat pe scaun. Eu stăteam ghemuită-n pat. Pe pat era întinsă lenjeria roșie. Aia care-ți place ție. Trebuia să pară neintenționat, am încercat s-o șifonez, dar te-ai prins. Și eu m-am prins că te-ai prins, dar am tăcut. Amândoi. Ai tras trei fumuri, m-ai privit lung. În prezența ta amuțesc. Eu, vorbăreața, agitata, îmi pierd vlaga. M-ai măsurat cu privirea ta verde curd și m-au trecut fiorii. Gheață-n corp, lavă-n vene.
m-am îndrăgostit. o cheamă… (n-am auzit că mi-au pocnit urechile) nu e din București. mâine iau trenul spre ea. mă duc s-o văd. îi iau flori, îi plac lalelele (mie nu mi-ai luat niciodată flori…) și o să-i zic să se mute la mine (parcă adorai să locuiești singur). cred că n-am mai fost niciodată așa. în halul ăsta. dacă nu aș fi cât de cât cerebral aș cere-o de nevastă. și i-aș face și copii. ar ieși amândoi cu ochii albaștri sau verzi. ea îi are albaștri (nu e suficient că mi te-a luat, mai are și ochii albaștri).
mi-a venit să vărs. brusc. mi-au tremurat genunchii. am simulat că mi-e frig și m-am învelit în pătură. ai sorbit din paharul de vin. ai vrut să dăm noroc, dar îmi tremurau mâinile așa că te-am refuzat. nu mai am chef de vin. erai atât de fericit că nu ai putut să vezi tristețea din ochii mei. am zâmbit de dragul entuziasmului tău și te-am urât că ai venit la miezul nopții să mi te confesezi, să-mi ceri elanul. ți-am zis să te duci. s-o ceri. s-o faci fericită. aș fi vrut să stai. să-mi lași parfumul pe pernă. să mă lași să te mângâi și să dispari a doua zi.
te-ai dus la ea. și s-a mutat cu tine. și ați fost fericiți. o vreme… am aruncat lenjeria roșie la gunoi. ai apărut la ușa mea. tot la miezul nopții. neras. trist. încercănat. te-ai așezat pe scaun și ți-ai rulat grăbit o țigară. te-am rugat s-o fumezi pe balcon. ai rămas surprins. ai venit să-mi spui că ai greșit, că nu trebuia să te urci în trenul ăla. că ești epuizat. că n-o iubești. că mă vrei. ai încercat să mă ai. parfumul tău m-a paralizat. mirosea oribil. te-am rugat să mă lași. să-ți fumezi țigara. să-mi beau vinul. și să pleci.
ai plecat. mi-a rămas pe gât parfumul tău. și-un zâmbet triumfător pe chip.
hugslovepeace
>.<
Mă zvârcolesc între cearșafuri. Mă ridic transpirată, speriată. Sunt acasă. Deschid ochii. Ating patul. E al meu. Mă dor picioarele. Mă doare gâtul de la cât am urlat în vis. Mă doare pieptul de la suspine. Mă doare orgoliul de la demnitatea călcată în picioare. Mă dor toate.
2 Comments
ADA
1 June, 2011 at 8:08 amOricine citeste aceste randuri, nu poate sa treaca ca si cand nu le-a observat. Doare. Privirea aruncata asupra lor capata alta culoare, iar genele cad ca de plumb intr-o clipire ritmica. Totul doare in viata, dar nu ne este dat mai mult decat putem duce. Si nu e doar o vorba… Lasand la o parte ceea ce textul transmite, ma repet…scrii incredibil de frumos, profund, curat. S-a facut 11 si eu sunt tot aici. :P:D:))
Thelastoftheidealists
23 May, 2011 at 7:22 amYou broke my heart with this one :(