Evergreen in the sky with diamonds

Plec cu bezna-n cap și mă întorc la apus.

Aproape că nu mai înțeleg mare lucru din timpul scurs.

Ce-i drept că tânjesc la momentul relaxării c-o bere în mână, moment de care mă bucur cu oboseala-n pupilă.

Prizez diamante. Nările se înfruptă cu nopțile calde. Tălpile caută recele asflatului. Nu suntem.

Te prind de mână. Îmi pun capul pe umărul tău. Tu râzi. Ești atât de plin de viață. La mine am stins becul. Nonette știe cum e cu întunericul. Fac economie de emoții. Le țin captive-n plex. Sunt într-un trenuleț și m-am oprit undeva pe drum. Înclinată. Cu capul pe spate. M-am poticnit nițel. Să-mi trag sufletul. Nu mai citi!

Am uitat să ung șinele. Au ruginit. S-au înțepenit roțile. Scârțâie. O să vină momentul zbuciumat al decolării. Până sus. Cât mai departe de tine.

Hai să fumăm un cui. Nu ne face mai rău decât ne facem reciproc. Hai să ne întindem pe iarbă. Tâmplă lângă tâmplă. Și să ne uităm la avioane. La stele. La OZN-uri. La lilieci. La orice numai la noi nu.

Plec cu bezna-n cap și mă întorc la apus și mă prefac că nu ai existat niciodată. Te-am desenat în palmă. Am schimbat palmele. Dar senzația rămâne. Mai e puțin și trece.

Prizez diamante și halucinez. Mă învârt ca o panteră-n cușcă. Și cânt. Îți cânt. N-am voce. N-am avut niciodată, dar asta nu m-a împiedicat să cânt.

Te vreau puțin câte puțin.

HugsLovePeace
>.<

Foto