evergreena sezonul 1 episodul 1

“Admiterea”

Am dormit o oră jumate, restul nopţii m-am perpelit cînd pe-o parte cînd pe alta. Goluri în stomac, bufeuri, nervi etc.

Am ajuns la facultate la ora 8. La 9 am intrat. Am fost a doua. Am dat examenul oral. Am ieşit plîngînd şi înjurînd printre dinţi, furioasă, umilită şi tristă. Jules mă aştepta acolo cu braţele deschise şi cu vorbe de duh. “O să pic” şi la 30 de minute după a apărut şi Puştiu care m-a îmbărbătat şi m-a strîns tare-tare în braţe. Dă-i încolo… aşa-s ei…

Am vrut să plec şi să nu mă mai întorc niciodată în tensiunea aia,  în dezamăgirile proaspeţilor absolvenţi de liceu, în lumea aia inocentă care se fărîma. Am vrut să fug cît mai departe. Am tras aer în piep şi am zis că nu mai dau niciodată pentru că a fost urît, că m-au intimidat, că m-am blocat şi mi s-a uscat gîtul şi gura şi gîndurile au rămas înţepenite de scoarţă, că m-au pîndit la cotitură şi mi-au dat cu bîta-n cap.

La 12 şi ceva am urcat din nou în clădirea pe care o uram deja. Am aşteptat rezultatele, deşi ştiam deja care va fi răspunsul. Am zis că eşecul ăsta e o ordine în viaţă, că pot să mă dedic unui job, că dragostea mea pentru film nu se opreşte aici şi că poate mai am şanse la anul.

Am primit legitimaţia. Nu m-am uitat la răspuns. Am rămas înţepenită pe trepte şi am văzut cum ultimele luni se fărîmă fără ca eu să apuc să le prind. Am întors legitimaţia să citesc pe verso rezultatul muncii şi sudorii mele şi scria: admis.

Am băut berea de rigoare şi-am pornit spre casă ca un zombie.

Mai urmează …