Confesiuni

În căutarea sensului pierdut

Taxi trip: lăsăm lumea în urmă. Clădirile-s fragede. S-au umplut cu rugină de la rutina timpului. Lăsăm parcuri, străzi, stâlpi cu lumini care pâlpâie pentru cei în căutarea drumului. Lăsăm totul şi muzica şopteşte din radio. Noi doi. Eu, străină de mine şi taximetristul străin de el. În noaptea asta împărţim momentul ăsta. El nu ştie, eu nu ştiu, dar amândoi lăsăm în urmă lumea.

E momentul ăla când te cuprinde nevoia de renunţare. Când te îmbrăşişează o senzaţie de leşin. Când te laşi în braţele nimicului. E momentul ăla când dansezi tristeţea, dar ea s-a îmbibat în pielea ta. Când îţi dai uitarea pe-o sticlă cu elixir. Când tragi cu sete dintr-o amintire ce dispare odată cu fiecare fum plimbat în plămâni.

Nimic nu durează mai mult decât momentul în care îl trăim. La fix.

Rox evergreen andrei

Lasam lumea in urma

Cine sunt şi pentru ce-s aici?

Aş vrea să ştiu că va exista la un moment dat cineva care mă va iubi măcar cât m-ai iubit tu. Nu ştiu de ce m-a luat frica asta. Groaza asta că ce am trăit o dată va rămâne doar atât. Că am primit cât am meritat şi de acum înainte mi-am terminat raţia. Aş vrea să ştiu că nu te mai dor. Şi aş vrea să ştiu cuvinte magice care să te scoată din bărbaţii pe care-i întâlnesc…

Se furişează oamenii-n sufletele noastre ca mai apoi să se furişeze afară. Ce ciudăţenie şi cu oamenii!

Foto

You Might Also Like

1 Comment

  • Reply
    creve
    24 February, 2014 at 8:55 pm

    E extrem de frustrant că unii oameni care îți plăceau și chiar țineai la ei, aleg să iasă din viața ta precum un hoț. Din păcate foarte puțini oameni rămân indiferent de ce se va întâmpla.

  • Leave a Reply

    This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.