Confesiuni

Ne-am găsit. Ne-am pierdut. Am uitat. A trecut

Ne-am găsit, mi-am zis. Eu o iau pe aici, îți spun. Te uiți lung așteptând să mă răzgândesc. N-am făcut-o. Am plecat gândindu-mă la cum nu o să mă mai gândesc niciodată la asta.  Ne-am pierdut înainte să termin de clipit.
Nu vreau să sune arogant, dar refuz să fiu planul tău de rezervă, oricât de mișto am fi.  Lasă filmele! Perioada aia când iau totul în tragic.

Ba nu, mă. Nu e vina mea. Nu mai vreau să fie vina mea.

rox evergreen andrei

Rox Evergeen

Ce cauți tu femeie? Nu caut nimic, mă. Doar că aș vrea să ne oprim cu toții din tot ce facem. E un cerc vicios. Noi rănim anumiți oameni, anumiți oameni ne rănesc pe noi. Și tot așa. Doar că cineva trebuie să se oprească.
Dar ce-i cu oftica asta? Băi, am obosit ca oamenii să mă vadă abia după ce dispar din viețile lor. Niciodată nu e prea târziu pentru asta. Ba da. Există târziul despre care nu ne place să vorbim. Există în raport cu timpul care trece, futu-i mama lui de timp! Fiecare moment ratat devine prea târziu. Faptul că ne vom regăsi la bătrânețe, că iubirea va dăinui peste ani și ani, că vom învinge distanța sunt doar niște minciuni scăldate în speranță. Și chiar de-ar fi așa, prin absurdul simț al umorului al universului, cu ce-mi va fi de folos să te iubesc când abia pot să pun pas după pas?

Ce ofticată ești. Mă amuzi.

E bine că tu te amuzi. Taci mă, că faci riduri.
Am făcut deja. Riduri. Sunt pe interior.

…………………………………..

Povestea vieții mele: ne-am găsit. ne-am pierdut. am uitat. a trecut.

Furată de la Andrei: madly in anger with you

You Might Also Like

No Comments

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.