22 aprilie … tarziu
Am ajuns aici . Am plecat cu greu de acasa. Vocea ei si filmul de la TV mi-au redeschis rani , rani ce nici macat nu au avut timp sa se inchida .
O mangaiere pe cap , un cuvant care sa-mi aline mahnirea , o imbratisare si o promisiune de mai bine .
Mi-e rau … numai patrupedul mi-a mangaiat ochii goi … cu botul umed mi-a mangaiat parul , cu limba ei mi-a sters lacrima .
Poate sunt eu mult prea . Poate nu ma exprim corect … poate …
Satana in prim plan la TV si Iisus plin de sange . Am mai vazut filmul , dar numai ideea de crima a sperantei imi da fiori .
Nici la Biserica nu am fost . Lumina ? Nu o merit .
Ma doare maxilarul , capul unde m-a tras de par , ochiul drept si cucuiul ca un munte .
Opriti ! Filmarea sa se incheie aici ! Eu nu-mi mai pot purta crucea , e grea … mi-a distrus spatele , iar inima bate greu .
Santuri s-au croit in mine in urma sangelui ce a zburat navalnic prin vene , creier fara oxigen , paloare , mult galben combinat cu vanat , fad , regret , uitare , renegare .
Sunt a nimanui .
Pueril ce spun , dar vreau la mama !
Ce Paste ? Ce oua inrosite ? Poate de lacrimi …
Ce cozonac ? Poate plin de mucegai si ura
Ce speranta ? Moarta …
Ma mint … intotdeauna am sa-i gasesc o scuza destinului . Asa-s eu mai naiva .
O mangaiere … atata cer …si nimeni nu-mi da
Strig in mine . Mai am scapare ? Poate doar sa scriu , sa fug cu agenda intr-un colt , sa ignor sunete si sa las mana sa-si faca de cap pe foaia umeda .
Nu ma atinge !
E prea tarziu !
Sunt singura in lupta asta …
2 Comments
Azul
25 April, 2006 at 4:29 amNu esti singura…
emily
24 April, 2006 at 7:16 amdap..asa ajungem , sa gasim o scuza tuturor ..chiar si destinului