Acum opt ani, pe vremea asta îmi bubuia inima în piept şi aveam ochii cît cepele după colegii noi, tipii drăguţi şi profii tineri. Acum opt ani începeam, convinsă de viaţă, o nouă etapă. Şi parcă era mai mult curaj în inocenţa aia şi credeam cu tăria unui copil – adolescent că prietenia nu moare şi că liceul e sursă de bună dispoziţie şi veselie. Şi aşa a şi fost, cîteodată. Cîteodată, însă, era epuizant şi înfricoşător, dureros de dur şi extravagant de dulce, senzaţii extremiste, iubiri neîmpărtăşite şi certuri, dar era frumos.
Opt ani mai tîrziu îmi amintesc acea zi ca şi cum ar fi fost ieri. Dacă aş fi ştiut atunci că va avea un asemenea impact aş fi fost mai atentă la detalii… Beau ceai antistres si mă cred zen, iar. Bag nurofene si strepsilsuri că mă ustură plămînii. Ba da, plămînii ustură! Ai mei ustură, deşi m-am lăsat de fumat de vreo săptămînă.
S-au închis Motoarele, a venit toamna.
Şi sunt nostalgică, ceea ce e şi normal pentru că afară plouă şi eu îmi imaginez că am o sobă în casă şi stau acolo, chircită în bucuria unei toamne. Nu am iubit toamna. Mi-era grea şi întunecată. Acum o iubesc şi o aştept cu entuziasmul omului melancolic. Şi mă bucur de ea atît cît îmi permite mie fiinţa.
Peste două săptămîni plecăm la Paris unde toamna o să fie de două ori mai specială.
Şi nu mă mai urăsc că te iubesc. Şi nu mă mai urăsc în abandonul braţelor tale. Şi nu mă mai urăsc pentru slăbiciunile mele. Şi nu mă mai urăsc pentru lipsurile mele.
Trecînd la lucruri mai puţin profunde şi mai lumeşti ne trebuie haine noi! Şi maşină, neapărat! Ploaia e udă şi rece şi oricît ne-ar place să ne aventurăm în frenezia momentului, pneumonia de mîine nu e tocmai o opţiune valabilă pentru petrecerea acestei toamne. Şi ne mai trebuie entuziasm. Şi nişte ghetuţe drăguţe. Şi pălărie! Şi prietenii la o cană de vin şi beţişoare parfumate!
O urăsc pe veronica demonica!!!!
13 Comments
fiord
18 September, 2008 at 2:32 amMi-a plăcut totdeuna începutul şcolii. Dar numai prima zi. După aceea nu.
Numai bine.
james crissilv
16 September, 2008 at 10:44 amIubeste-o
steauadediamant
16 September, 2008 at 3:22 amBravo!
pup si te astept la hora!
james crissilv
16 September, 2008 at 3:03 amMulte saptamani inainte …fara…
Scoala a inceput, …, si e atat de frumos.
o zi minunata iti doresc
capella
15 September, 2008 at 10:13 am"Dacă aş fi ştiut atunci că va avea un asemenea impact aş fi fost mai atentă la detalii."
Intotdeauna aflam prea tarziu ce bogati am fost de-a lungul vietii noastre; acum zece ani, acum un an, ieri…Suntem prea grabiti sa dobandim o bogatie care nu ne-ajuta, risipind din lumina ce ne calauzeste…
lollitta
15 September, 2008 at 6:45 amcred ca o sa-mi iau si eu palarie :)
imi aduc aminte de una mov cu boruri largi pe care mi-o cumparasem la facultate si nu ma mai cunosteau colegele :))
rox
15 September, 2008 at 6:34 amdiasule chiar m-am lasat, dar nu mi-am impus chestii. am decis ca nu mai vreau si abia azi am racit…
greenule… sa stii ca nu mai conteaza altceva
greenfield
15 September, 2008 at 6:32 amDe regula prima zi de scoala trebuie sa fie frumoasa, azi a fost o exceptie…
Ma bucur ca te mobilizezi pentru excursia la Paris, altceva nici nu mai conteaza:)
Dias71
15 September, 2008 at 6:29 amSi zici ca te-ai lasat de fumat ? Spune mai bine ca nu poti sa fumezi . Abia dupa ce-ti trece raceala , dupa ce respingi cu stoicism cateva tigari , poti sa zici ca te-ai lasat de pacatosul asta de obicei…
PS . Eu nu am reusit sa renunt la tigari nici macar in sala de travaliu :))
rox
15 September, 2008 at 5:58 ameheeeeee. ca bine zice!
tuvia
15 September, 2008 at 5:57 amah vreau la scoalaaaaaaa! vreau manuale, flori, banca penultima de pe randul de la geam! nici mie la facultate, inceputul de an nu’mi zicea nimic.In skimb la liceu.ehhheee!
rox
15 September, 2008 at 5:26 amaaaahmmm. facultatea nu m-a entuziasmat. frig. da.
Rusoaica
15 September, 2008 at 5:23 amDin pacate nu mi-a placut niciodata inceputul scolii… doar cel al facultatii ma entuziasma.
Cumplit azi de frig, brrrrr!