Confesiuni

Ninge acasă…

E, citesc pe net că acasă ninge. Pentru mine iarna fără zăpadă nu are farmec. Apoi m-am mutat în UK.

Îmi tot dă Facebook-ul ce făceam anul trecut pe vremea asta. Și azi mi-a apărut o poză cu ecranul laptopului, mă uitam la Dictatorul cu Charlie Chaplin. Cred că e prima dată când Andrei a plecat la muncă de la mine. Și m-am trezit odată cu el, pe la 6 și ceva dimineața. Și n-am mai dormit apoi. Am făcut matineu la mine-n pat. Locuiam cu băieții, era prima iarnă în camera mea de la Unirii.

Acum doi ani, 2013, locuiam acasă la mama.
Știu că a nins prin ianuarie. Șchiopătam că avusesem o intervenție la picior. Ne-am plimbat în IOR. Unde m-am aruncat în zăpadă și am dat cu genunchiul de un bolovan. Abia am ajuns acasă.

Acum trei ani tot acasă la mama eram, deci 2012.  Nu am amintiri așezate. Le amestec. Au fost multe plecări și multe veniri și tot așa… Dar știu că 2011 a fost un an crunt. Și nu am observat eu asta, eram preocupată să le trăiesc. Mi-a spus un tip care-mi citea blogul, gen boss, anul 2011 a fost nasol rău, nu? Nu remarcasem, dar când am deschis postările, uau.

În octombrie 2010 m-am mutat înapoi acasă, după trei ani de absență. Și nu-mi amintesc mare lucru din anul ăla, doar că a fost un an foarte greu. Pierdusem relație, prieteni, echilibru, motanul… Pierdusem cam tot ce adunasem până atunci. Rămăsese doar UNATC-ul. În iunie 2014 am plecat din nou, dar la câteva stații de bus. Apoi în octombrie 2015 am plecat la 1713 mile distanță. Oare timpul ne desparte de oamenii dragi? Nu, sunt propriile decizii, dar e mai simplu să găsim alți vinovați.

Mă simt fragilă în perioada asta, dar am înțeles că așa e la toată lumea…
Mocnește în mine o fericire blândă, dar mi-e frică de ea. Nu prea știu cum e treaba cu binele.
Sunt departe de tot ce credeam că mă reprezintă. De tot ce credeam că am agonisit.
Mi-au rămas fotografii și amintiri. Oameni dragi. Bucăți din ele trăiesc în mine și merg cu mine oriunde m-aș duce.

E bine că am ținut blogul ăsta.
E dovada vie că am existat. Că am trăit intens tot ce mi s-a dat și tot ce am căutat.

Ianuarie 2015

 

 


You Might Also Like

2 Comments

  • Reply
    Evergreen
    16 December, 2015 at 9:53 pm

    Mulțumesc :)
    Așa să fie

  • Reply
    fabian
    16 December, 2015 at 6:31 pm

    Sa-ti fie bine draga Roxi, orice ai face si oriunde ai fi ! :)

  • Leave a Reply

    This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.